Cum verific dacă bobina electrovalvei este defectă?

Bobina unei electrovalve împreuna cu miezul mobil formează un motor liniar. Acesta transformă energia electrică în energie mecanică sub forma unei miscari liniare acționând miezul mobil (plunjerul) împotriva sertarului sau conului unei electrovalve. Atunci când bobina se defectează, sertarul sau conul nu se mai deplasează și astfel nu se mai realizează acționarea hidraulică sau chiar funcționarea întregului sistem.
În acest articol explicăm cum poți identifica o bobină defectă și ce verificări pot fi efectuate înainte de înlocuire.

Semne că bobina electrovalvei este defectă

Există câteva simptome mecanice și electrice care indică o posibilă defecțiune a bobinei. Aceste simptome pot avea și alte cauze, însă bobina este una dintre primele componente care trebuie verificată.

• Electrovalva nu mai comută.
  Sertarul distribuitorul hidraulic/pneumatic nu își schimbă poziția la aplicarea tensiunii de comandă. 
• Bobina s-a topit sau se încălzește excesiv după o perioadă scurtă de funcționare;
  Este normal ca bobina să se încazească în timpul funcționării chiar și până la 70°C. Când aceasta este acționata foarte des din cauza unui contact imperfect sau dacă sertarul este blocat temperatura poate crește foarte mult până la topirea izolației și distrugerea bobinei;
• Bobina a suferit șoc mecanic și conectorul sau bucăți din ea sunt deformate.

 Dacă ai nevoie de un model compatibil pentru aplicația ta, poți consulta gama de bobine pentru electrovalve, disponibilă pentru diferite tensiuni și dimensiuni potrivite pentru instalații hidraulice.

Metode de identificare a unei bobine defecte

Dacă nu se observă urme de șoc mecanic sau temeratură excesivă atunci putem identifica dacă bobina electrovalvei este defectă prin câteva medote: magnetic, mecanic sau electric.

Verificarea câmpului magnetic

O metodă rapidă de diagnostic este verificarea existenței câmpului magnetic. Cu bobina alimentată la tensiunea nominală, atingeți cu o șurubelniță, o cheie sau un obiect metalic ușor bobina. Dacă aceasta funcționează normal, obiectul metalic ar trebui să fie atras de aceasta.
Dacă nu există atracție, iar alimentarea electrică este corectă, este foarte probabil ca bobina să fie defectă.

Verificarea mecanică

Dacă este posibil, demontează electrovalva sau distribuitorul hidraulic pentru o verificare directă. La demontare este normal să se scurgă o anumită cantitate de ulei hidraulic, de aceea se recomandă utilizarea unui recipient de colectare. După demontare, alimentează bobina la tensiunea nominală și observă, prin orificiile distribuitorului, dacă sertarul se deplasează. Dacă bobina se magnetizează, însă sertarul rămâne nemișcat, este foarte probabil ca acesta să fie gripat sau blocat din cauza impurităților ori uzurii.
În această situație, problema nu este neapărat la bobină, ci la mecanismul intern al distribuitorului hidraulic.

 Verificarea rezistenței electrice

O altă metodă de verificare este măsurarea rezistenței electrice cu un multimetru, astfel:

1. Scoate conectorul și expune bornele bobinei:
2. Scoate bobina de pe miez. 
3. Setează multimetrul pe măsurarea rezistenței (Ω) gama 0..100Ω;
4. Conectează sondele aparatului de măsură direct pe bornele bobinei și măsoară rezistența.

Multimetru poate indica:

• rezistență infinită (OL) – bobina este întreruptă, arsă;
• rezistență aproape de 0Ω – există un scurtcircuit între spire;
• valoare în limite normale la temperatura de aprox. 25°C – bobina este probabil funcțională. Valorile nominale diferă în funcție de tensiunea și puterea bobinei, motiv pentru care este recomandată consultarea fișei tehnice a producătorului sau cel mai bine prin comparație cu una identică, funcțională.

Se poate calcula valoarea rezistenței și cu Legea lui Ohm (I = U/R). În general pe bobină este inscripționată tensiunea nominală de comandă (U) și puterea acesteia (P). Astfel putem calcula Rezistenta (R) ca fiind: R = U² / P .

De ce se defectează bobinele electrovalvelor?

Cele mai frecvente cauze sunt:

• Supratensiunea sau fluctuații ale tensinunii de comandă. Majoritatea bobinelor sunt construite pentru a suporta variații de 5-10% dar acestea pot scade odată cu temperatura și vechimea bobinei;
• Alimentarea la o tensiune diferită de cea nominală. Bobinele trebuiesc alimentate la tensiunea pentru care au fost construite. O tensiune mai mare ar distruge bobina iar o tensiune mai mică nu ar produce campul magnetic necesar acționării;
• Temperaturi ridicate de funcționare, cauzate de saturația magnetică apărută atunci când sertarul distribuitorului este blocat mecanic (în special în cazul bobinelor alimentate la curent alternativ – AC);
• Comutările electrice rapide și repetate pot degrada izolația în urma supratensiunilor tranzitorii generate de comutare. Aceste supratensiuni tranzitorii pot distruge și contactele releelor sau chiar modulele de ieșire electronice. Este recomandat să folositi conectori cu protecție.
• Umiditate și pătrunderea apei în bobină. Daca bobina nu este protejată pot apărea infiltrații de apă, respectiv rugina pe lângă tubul de ghidaj sau pe lângă conector;
• Uzura normală după un număr mare de cicluri de lucru.

Dacă bobina este distrusă de un șoc mecanic sau topită din cauza temperaturii excesive, atunci aceasta trebuie schimbată imediat. Trebuie totuși să verificăm și cauza.

Concluzie

O bobină defectă poate provoca lipsa comutării electrovalvei, supraîncălzirea sistemului sau declanșarea siguranțelor electrice. Diagnosticarea începe cu verificarea alimentării, testarea câmpului magnetic și măsurarea rezistenței electrice cu un multimetru. În majoritatea cazurilor, aceste verificări permit identificarea rapidă a defectului și evitarea înlocuirii inutile a altor componente din instalația hidraulică.

Pentru a crește fiabilitatea instalației și pentru a facilita diagnosticarea, este recomandată utilizarea conectorilor cu LED de semnalizare și circuit de protecție. LED-ul permite verificarea rapidă a prezenței tensiunii de alimentare, iar protecția integrată (de exemplu, cu varistor pentru bobine AC/DC sau diodă de amortizare pentru bobine DC) reduce efectele supratensiunilor tranzitorii generate la comutare, contribuind la prelungirea duratei de viață a bobinei și a echipamentelor de comandă.